Cum calculezi marja pe Vinted ca să iasă profit
Ce costuri intră în calcul, cât îți rămâne cu adevărat dintr-un articol cumpărat cu 20 de lei și vândut cu 100 de lei și când ajută regula înmulțirii cu trei.
Aproape toată lumea socotește la fel: preț de vânzare minus preț de achiziție și gata. Un articol cumpărat cu 20 de lei și vândut cu 100 de lei pare că aduce 80 de lei. Adaugă 3 lei de ambalaj și un sfert de oră de muncă la 24 de lei pe oră și rămân 71 de lei. Cumpărat cu 8 lei și vândut cu 20, din același sfert de oră rămân 3 lei.
Diferența asta, nu încasările, hotărăște dacă revânzarea devine un al doilea venit sau o pasiune scumpă cu debaraua plină. Cine nu socotește orele nu bagă de seamă luni întregi că, pe oră, iese mai prost decât la orice altă treabă, fiindcă banii se strâng între timp: se strâng doar mai încet decât se duc orele. Și, cum cheltuiala pe articol rămâne cam aceeași, oricât de ieftin ai fi cumpărat, greșeala apasă cel mai tare tocmai pe marfa ieftină.
Marja se socotește în jumătate de minut, odată ce e limpede ce poziții intră în ea. Mai jos stă întâi ce acoperă calculul și ce nu, apoi cele patru poziții, formula de folosit chiar în piață, două cazuri duse până la capăt și locul unde regula înmulțirii cu trei ajută, respectiv unde nu mai ajută.
rămân dintr-un articol cumpărat cu 20 de lei și vândut cu 100, după 3 lei de ambalaj și un sfert de oră de muncă socotită la 24 de lei pe oră
Calcul model cu ipotezele din acest text, nu o medie măsurată printre vânzători. Pune-ți propriile cifre și suma se mută.
Ce acoperă calculul și ce rămâne pe dinafară
Din prețul de vânzare se scad achiziția, ambalajul și timpul tău evaluat la un tarif orar. Rămâne suma de după pozițiile pe care le pui tu în calcul. Nu e profit curat și nu e rezultat fiscal: drumul după marfă, drumul până la punctul de livrare, locul unde stau lucrurile și articolele care nu se vând niciodată nu sunt acolo. Pozițiile acelea se adaugă separat, iar mai jos scrie cum.
Și nu confunda două cifre. Marja e suma raportată la prețul de vânzare, nu adaosul peste achiziție: 71 de lei la o vânzare de 100 de lei înseamnă șaptezeci și unu la sută marjă, în timp ce prețul de vânzare e de cinci ori cel de achiziție. Ipotezele în sine, adică sfertul de oră de muncă, din care vreo 3 minute de publicare, cei 3 lei de ambalaj și cei 24 de lei pe oră, sunt valori de lucru de înlocuit cu ale tale.
Cele patru poziții care intră în calcul
O poziție lipsește dinadins de aici: comisionul Vinted. La vânzarea între persoane fizice, conform condițiilor de acum, platforma nu ia comision de la vânzător, iar Protecția cumpărătorului și livrarea le suportă cumpărătorul, peste prețul tău. Condițiile se pot schimba, așa că sumele de azi merită verificate în centrul de ajutor Vinted. Cele patru poziții de mai jos stau, în schimb, de partea ta.
1. Costul achiziției, nu doar prețul de pe etichetă
La îndemână și totuși rareori dus până la capăt. Treizeci de kilometri până la un târg și o sută de lei cheltuiți acolo costă în realitate mai mult: pune la socoteală combustibilul și câteva ore. Ca să se vadă cât costă cu adevărat un articol înainte de a-l lua, împarte drumul acela la ce ai găsit în ziua respectivă. Pe douăzeci de articole se duce, pe trei chilipiruri răstoarnă calculul.
2. Ambalajul și ce te costă pe tine expedierea
Plicul, cutia, banda și umplutura ies între 2 și 5 lei de colet, după format și după locul de unde iei materialele; în calculul de mai jos stau 3 lei, adică mijlocul intervalului. La un articol de 100 de lei nici nu se simt, la unul de 20 de lei sunt cincisprezece la sută din preț. Drumul până la punctul de livrare nu e înăuntru: cine vrea să-l socotească îl adaugă la ambalaj sau la minute. Singurul mod de a-l strânge cu adevărat e să aduni coletele, cinci deodată în loc de cinci ieșiri separate.
3. Timpul tău
Poziția care lipsește cel mai des. În calculul acesta stă un sfert de oră pe articol, de la cutia cu marfă până la punctul de livrare: pregătire și fotografii, publicare, răspunsuri la mesaje și la ofertele de preț, împachetat, dus la curier. Vreo 3 minute din el se duc pe publicarea propriu-zisă, adică titlu, descriere, categorie și caracteristici; la 24 de lei pe oră înseamnă cam 1,20 lei pe articol. Cine lucrează mai repede sau mai încet mută tot calculul.
Pune alături un tarif orar. În text stau 24 de lei pe oră: o valoare de lucru aleasă ca să se poată urmări cifrele, nu o sumă luată dintr-o lege sau dintr-un barem. Pune-o pe a ta. Cu tariful acesta, sfertul de oră costă 6 lei pe articol. Orice cifră ar ajunge în rubrică, a o lăsa goală e varianta cea mai scumpă: atunci lucrezi în condiții pe care nimeni altcineva nu ți le-ar putea propune.
4. Impozitele, dacă te privesc
A-ți vinde hainele purtate e altceva decât a cumpăra în mod regulat ca să revinzi cu câștig. Ce reguli fiscale cad peste vânzările tale ține de amploare și de felul în care e privită activitatea; în calculul de mai sus nu există o poziție separată pentru asta, fiindcă nicio cifră unică nu s-ar potrivi tuturor. Paragraful de față doar așază întrebarea la locul ei.
Două întrebări, nu una
Ține separat ce rămâne din vânzare și ce se întâmplă cu suma aceea din punct de vedere fiscal. Pagina asta răspunde la prima întrebare. De când vânzarea încetează să fie ocazională și ce se schimbă atunci se vede în textul despre PFA sau persoană fizică. Text orientativ, nu consultanță fiscală.
Cum socotești marja înainte de a plăti
Ordinea e totul: calculul acesta se face cu articolul în mână, nu acasă. Patru rânduri, un rezultat:
- Preț de vânzare realist: caută în catalog articole comparabile și uită-te la cele deja vândute
- minus ambalajul, în calculul acesta 3 lei
- minus timpul tău, aici un sfert de oră la 24 de lei pe oră, adică 6 lei
- egal ce rămâne pentru achiziție și pentru câștigul tău
Întoarce ultimul rând și iese singura limită care contează în piață: prețul maxim de achiziție = preț de vânzare realist minus ambalaj minus costul timpului minus câștigul pe care vrei să-l păstrezi. Dintr-un articol care pleacă la 60 de lei vrei să păstrezi măcar 20? Plafonul e 60 minus 3 minus 6 minus 20, adică 31 de lei. Poți plăti mai mult, doar că se vede pe loc cât te costă.
De evitat
“Marjă = 100 de lei vânzare minus 20 de lei achiziție = 80 de lei”
De folosit
“Cu ipotezele acestea, după ambalaj și timp rămân 71 de lei”
Două cazuri duse până la capăt
Amândouă cu aceleași ipoteze: 3 lei de ambalaj și un sfert de oră de muncă la 24 de lei pe oră, adică 6 lei pentru timp. Cu alte cifre, rezultatele se mută odată cu ele.
Cumpărat cu 8 lei, vândut cu 20
- Preț de vânzare: 20,00 lei
- Achiziție: minus 8,00 lei
- Ambalaj: minus 3,00 lei
- Cost estimat al timpului, 15 minute la 24 de lei pe oră: minus 6,00 lei
- După costurile puse în calcul rămân 3,00 lei, adică cincisprezece la sută din prețul de vânzare
Cumpărat cu 20 de lei, vândut cu 100
- Preț de vânzare: 100,00 lei
- Achiziție: minus 20,00 lei
- Ambalaj: minus 3,00 lei
- Cost estimat al timpului, 15 minute la 24 de lei pe oră: minus 6,00 lei
- După costurile puse în calcul rămân 71,00 lei, adică șaptezeci și unu la sută din prețul de vânzare
Același sfert de oră de muncă, la capăt de peste douăzeci de ori mai mult. Nu efortul diferă, ci raportul dintre cât plătești și cât primești, și tocmai la el te uiți când cumperi.
Regula înmulțirii cu trei: o sită la cumpărare, nu o lege
Regula din ghidul nostru pentru începători spune că prețul de vânzare ar trebui să fie măcar de trei ori cel de achiziție. Nu e o lege economică și nu garantează câștig. E o sită rapidă în piață, pentru lucrurile ieftine, la care cheltuiala egală pentru fiecare articol, adică timpul tău și ambalajul tău, atârnă cel mai greu.
Încearc-o pe un articol de felul acesta, cu ipotezele de mai sus. Zece lei achiziție și treizeci vânzare lasă 11 lei; la dublu, adică zece achiziție și douăzeci vânzare, rămâne 1 leu. Regula nu spune că la triplu cheltuielile ies fix pe zero, fiindcă unde cade limita depinde de tariful tău, de ambalajul tău și de prețul tău. Spune doar atât: la marfă ieftină, un multiplu mic rareori lasă destul cât să merite munca.
Mai de încredere decât împărțitul la trei
Ia plafonul din paragraful de dinainte: preț de vânzare minus ambalaj minus costul timpului minus câștigul pe care îl vrei. Lucrează cu cifrele tale, nu cu un multiplu fix, și merge și acolo unde triplul e prea aspru. O geacă de munte cumpărată cu 300 de lei și revândută cu 900 se întâmplă rar și nici nu e nevoie: suma de sub linie e oricum mare. De pe la 200 de lei achiziție, socotește în lei, nu în multipli.
Cum să-ți rămână mai mult fără să schimbi nișa
- Scurtează timpul pe articol: automatizează pasul de publicare și lucrează pe blocuri
- Cumpără în cantitate mai mare: negociază prețul pe tot, nu bucată cu bucată
- Urcă o treaptă: la același timp, un articol de 100 de lei aduce mai mult decât cinci de 20 de lei, fiindcă cheltuiala pe articol se numără o singură dată
- Fotografiază mai bine: nu costă nimic în plus și ridică prețul pe care cumpărătorii îl acceptă
- Scurtează drumul până la vânzare: un articol care stă pe raft e bani blocați, care nu aduc nimic
Primul punct e cel mai subestimat, fiindcă atinge fiecare articol în parte. Prețul de vânzare nu îl ridică și nimic nu pleacă mai repede; ia o parte din cei 1,20 lei de publicare, iar partea aceea e fix cât minutele care chiar dispar. Unde se scurge timpul și cum îl iei înapoi se vede în ghidul despre gestionarea unei garderobe mari pe Vinted. Al doilea și al treilea punct atârnă de cumpărare: cele mai profitabile categorii și de unde cumperi haine pentru revânzare hotărăsc raportul înainte ca socoteala să înceapă.
Capcana cantității
Să vinzi multe lucruri ieftine pare o reușită, fiindcă încasările cresc. Cu ipotezele de mai sus, calculul arată altceva: douăzeci de articole a 71 de lei fac 1.420 de lei, o sută de articole a 3 lei fac 300 de lei, și asta cu de cinci ori mai multă muncă și de cinci ori mai multe colete de dus.
Automatizează-ți garderoba de pe Vinted
Pikmatic îți analizează fotografiile, îți scrie descrierile și îți publică articolele automat.
Creează-ți contul →Întrebări frecvente
Chiar trebuie să pun și timpul meu în calculul marjei?
Da, din clipa în care nu mai e vorba doar de făcut ordine în garderobă. Fără un tarif orar, o seară petrecută la masa din bucătărie nu se compară cu nimic, iar tocmai comparația asta hotărăște dacă peste un an mai faci treaba. În text apare 24 de lei pe oră: e o valoare de lucru, pe care o înlocuiești cu a ta, nu o cifră copiată dintr-o reglementare. Rubrica lăsată goală e varianta cea mai scumpă, fiindcă timpul dispare din calcul, dar nu și din viață.
Îți ia Vinted un comision din prețul de vânzare?
La vânzările între persoane fizice, conform condițiilor de acum, Vinted nu ia comision de la vânzător: suma trecută în anunț este suma care ajunge la tine. Protecția cumpărătorului și livrarea le plătește cel care cumpără, peste prețul tău. Condițiile se pot schimba, așa că sumele valabile azi se verifică în centrul de ajutor Vinted. Pentru calculul tău e comod, dar are un revers: totalul văzut de cumpărător e mai mare decât prețul tău, iar la lucruri ieftine diferența asta te costă clicuri.
De unde afli cu cât se vinde de fapt un articol?
Caută în catalog exact articolul acela, cu brand, model și stare, și uită-te la cele care apar deja vândute. Anunțurile încă active spun doar cât speră să obțină ceilalți vânzători. Dacă abia găsești articole vândute asemănătoare, asta e deja o informație: cererea e subțire, iar timpul de stat pe raft intră în calcul.
Crește automatizarea marja?
Scade o poziție din calcul, timpul de publicare. Cu ipotezele din text, adică vreo 3 minute pe articol și 24 de lei pe oră, poziția aceea înseamnă cam 1,20 lei pe articol. Rămâne exact cât timp dispare cu adevărat, nici un ban în plus. Prețul de achiziție, prețul de vânzare și numărul de vânzări stau pe loc.